Recenzii

Recenzie Tura de Noapte de Michael Connelly

  • Titlu: Tura de Noapte
  • Autor: Michael Connelly
  • An apariție: 2019
  • Nr. pagini: 352
  • Editura: Rao
  • Disponibila: aici!

„Tura de noapte” scrisă de Michael Connelly este o carte polițistă ce o are în prim plan pe Renee Ballard.

Dacă este să fiu sinceră, nu sunt fana cărților polițiste, dar această carte a reușit să mă țină cu sufletul la gură și să mă facă să îmi doresc să aflu deznodământul.

De ce oare a reușit să mă captiveze?

Doarece, Renee nu este o polițistă tipică pe care o întâlnim la orice pas. Ea a fost mutată disciplinar pe tura de noapte deoarece a avut curajul să raporteze superioriilor săi că era hărțuită sexuală de către însăși șeful ei.

Bineînțeles că un sistem corupt a dat dreptate hărțuitorului și nu victimei.

Poate am apreciat cartea și din acest punct de vedere. Nu avem un sistem juridic perfect în care cei răi sunt pedepsiți, iar unii dintre criminali fac parte chiar din cei ce ar trebui să ne apere. Iar, din păcate, aceștia scapă basma curată din cauza statutului și rangului în societate.

Acțiunea volumului este reprezentată de trei cazuri petrecute într-o singură tură de noapte. Acestea sunt aparent fără legătură între ele – un furt de card de credit, un transexual bătut pe străzile orașului și un schimb de focuri într-un club de noapte.

 Connelly a ales să-i dea o aura masculină personajului principal: este o singuratică, are un câine căruia îi este devotat, iubește surfingul, este un om meticulos  ce face lucrurile corecte, nu doarme suficient, rezistă la o mare durere fizică, aproape că nu se bucură.

Cu toate astea, cititorul va simpatiza cu Ballard. Pentru că  ea are toate trăsăturile care ne plac: este muncitoare, fidelă principiilor sale, pricepută; cunoaște aspectele și practicile departamentale și își rezolvă cazurile, chiar dacă este dezavantajată uneori.

Scriitorul ne oferă vag și imaginea trecutului familiar al polițistei, poate pentru a înțelege mai bine personajul. A fost crescută de bunica ei, iar tatăl său i-a fost mereu aproape, dar, surfer împătimit, a murit într-un val făcând ceea ce iubea mai mult. Mama ei a plecat încă de când era mică, iar eroina nu are amintiri cu ea.

Complotul este țesut maiestuos între cele trei cazuri.

Ballard fiind polițist în tura de noapte, adică spectacolul târziu (argoul poliției pentru tura de noapte), ar trebui doar să raporteze ce se întâmplă, nu și să cerceteze. Mai ales când de aceste cazuri trebuie să se ocupe șeful care a hărțuit-o cu echipa de zi.

Acesta era mărul discordiei dintre ei. Lucrau în tura de noapte, „ultimul spectacol”, trecând de la un caz la altul, erau chemați oriunde era nevoie de un detectiv care să întocmească raportul inițial sau să înregistreze sinuciderile. Dar nu păstrau niciun caz.

Însă, Ballard nu poate sta deoparte. Inteligența și norocul îi oferă o influență asupra celor ce anchetează cele două cazuri, ceea ce o pune în dificultate cu șeful ei, care o are deja în vizor după aceea plângere. Iar acum ea, victima, stă din nou la mâna lui.

-Știi, Renee, chiar îmi pare rău pentru ce s-a întâmplat atunci.

-Ai avut nevoie de doi ani să-mi spui asta? ….. Mi-ai spus să-mi retrag plângerea. Mi-ai întors spatele. Nu-ți pare rău de nimic. Ai văzut o oportunitate atunci și ai profitat de ea. Trebuia să te descotorosești de mine și n-ai ezitat să faci asta. ”

Personajele romanului sunt bine conturate.

Pe lângă Renee Ballard îl avem pe Ken Chastain.

Acesta este vechiul ei  partener, care a ales să o trădeze pe ea și în același timp propriile principiile morale. Când acesta moare în timp ce investighează crima din club lăsându-i un mesaj codat Rennei, aceasta știe că trebuie să se implice chiar cu prețul vieții.

Olivas,  este șeful ei direct și cel din cauza căruia a ajuns pe tura de noapte.

El o urăște și nu se sfiește să îi arăte tot timpul acest lucru, Renee ajungând chiar  pe lista suspecților în cazul Chastain.

Oare Olivas alege să o cerceteze doar pentru neînțelegerile dintre ei sau altul este scopul său?

Asta veți descoperi singuri, odată cu lecturarea acestui roman captivant.

Ritmul cărți este unul bun, ținându-te în alertă. Este o lectură ce oferă satisfacție și plăcere. Abia aștept să citesc ce alte cazuri mai rezolvă polițista noastră și cu ce riscuri.

Cu siguranță, după cartea lui M. Connelly, voi căuta să mai citesc și alte volume polițiste deoarece consider că nu am acordat destul atenție acestui gen literar.

Prin natura slujbei tale ajungi să cunoști cea mai întunecată latură a sufletului uman. Suflete întunecate…din punctul meu de vedere, seamănă cu legile fizicii: după plată și răsplată. Dacă pătrunzi în intuneric, întunericul pătrunde în tine. Atunci trebuie să iei p decizie cum trebuie să procedezi. Cum să te ferești de el. Cum să faci să nu îl lași să te învăluie.2

Este posibil să îți placă și

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *