Recenzii

Recenzie 3001: Odiseea finală de Arthur C. Clarke

  • Titlu: 3001: Odiseea finală
  • Autor: Arthur C. Clarke
  • Nr. pagini: 240
  • An apariție: 2011
  • Editură: Nemira
  • Disponibilă:aici!

*Recenzie*

P.S. În recenzie pot fi prezente detalii ce pot fi considerate spoilere dacă nu ați lecturat încă primele trei cărți ale seriei, „2001: Odiseea spațială”, „2010: A doua odisee” și „2061: A treia odisee”.

„3001: Odiseea finală” este ultimul roman al seriei „Odiseea spațială”, puțin mai diferit față de celelalte din serie, însă păstrând latura filozofică, îmbibată într-un fantastic încântător care va fascina până și cele mai lipsite de imaginație minți, îndemnându-le să viseze. Clarke, deși nu mai pune în prim plan călătoria în spațiu, încântă și de această dată prin ipoteza cu privire la un viitor pe care îl imaginează, încărcat de descoperiri și capturat de o tehnologie extrem de avansată.

Cartea începe prin a ni-l readuce ca personaj principal pe unul dintre protagoniștii „2001: Odiseea spațială”, Frank Poole, care se pare că nu murise cu adevărat în 2001, când Hal l-a aruncat din „Discovery”. Încercarea nereușită a lui David Bowman de a-l salva, ajungând la constatarea că este mort, l-a plasat pe Frank pe o orbită ce i-a permis conservarea timp de 1000 de ani, când, în 3001, trupul său a fost găsit și repus în „condiții de funcționare normale”, cu ajutorul tehnologiei noului mileniu. Acesta va oferi o nouă viziune a celor întâmplate și va descoperi cât de mult a evoluat totul în lipsa sa, existând deja un oraș pe Ganymede, una din lunile fostului Jupiter.

„Problema clișeelor, remarcă un filozof (…) este că sunt atât de plictisitor de adevărate. Dar dragostea la prima vedere nu este niciodată plictisitoare.”

„Soarta înseamnă să crezi ceea ce știi că nu-i adevărat.”

Personajele, atât cele vechi invocate, cât și cele noi, sunt complexe, cu personalități puternice, și se confruntă și de această dată cu pericole uriașe, ce nu le amenință doar siguranța lor, ca indivizi, ci întregii planete și rase. Acestea trebuie să ia decizii sub presiune, să se încreadă în forțe necunoscute și să își permită să spere, să admită și să se pregătească, pentru a readuce situația sub control, fiind dispuși în orice moment de un sacrificiu pentru binele celorlalți. Descrierile sunt fascinante, prezentând în lux de amănunte ceea ce mileniul în care se desfășoară acțiunea oferă, dar și modul în care un om al secolului nostru privește toate aceste schimbări și se obișnuiește cu ideea că toți prietenii, cunoscuții, familia, tot ce a iubit vreodată, e cu cel puțin 30 de generații în urmă, înghițit de timp.

„-Politica este arta posibilului. -Foarte adevărat, și de asta este acceptată doar de mințile inferioare. Geniilor le place să abordeze imposibilul.”

„Indiferent ce principalități și puteri zeiești bântuiau dincolo de stele (…), pentru oamenii de rând erau importante doar două lucruri: Dragostea și Moartea.”

Romanul m-a impresionat foarte mult pentru că mi-a oferit o percepție asupra unui viitor atât de îndepărtat, la care nici nu îndrăzneam să visez, mi-a dat din nou șansa să privesc dincolo de stele și să înțeleg spiritualitatea dincolo de materia primă. Seria, în sine, este foarte complexă, filozofică, ce te va purta în spațiu, fiind martor la o serie de întâmplări paranormale, nejustificabile, dar cu adevărat incredibile ce îți vor schimba percepția despre univers și existența oamenilor. 

Este posibil să îți placă și

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *