Recenzii

Alchimistul de Paulo Coelho – Recenzie

|Titlu: Alchimistul

|Autor: Paulo Coelho

|Anul apariţiei: 2018

|Editura: Humanitas

|Număr de pagini: 224

|Disponibilă: aici!

Alchimistul de Paulo Coelho – Recenzie

Am ajuns în sfârșit să citesc și eu Alchimistul de Paulo Coelho, deci era normal să urmeze și o recenzie. Nu de alta, dar este o carte extrem de cunoscută și controversată. Dacă unii nu contenesc să o laude, alții o desființează fără niciun drept de apel. Rareori găsești o părere de mijloc. În cele ce urmează vei vedea ce impresie mi-a lăsat mie Alchimistul.

Mai întâi, vreau să știi că am început lectura cu nesiguranță, fiindcă m-am mai întâlnit cu Paulo Coelho în Adulter, carte care nu a reușit să mă facă să rezonez cu stilul său de a scrie. Totuși, Alchimistul mi-a ieșit de-a lungul timpului în cale cu multe citate profunde și m-a convins să îi dau o șansă, iar apoi o prietenă dragă sufletului meu mi-a povestit cât de mult i-a plăcut ei cartea. Atunci n-am mai stat pe gânduri și m-am apucat s-o citesc, mai ales că Libris mi-o dăruise deja și aştepta cuminte pe birou să fie descoperită. Iată ce am aflat…

Santiago, un tânăr păstor spaniol (din Andaluzia), avea o viață cât se poate de simplă și fericită, călătorind alături de oile lui. Un vis cu un copil ce găsește o comoară la Piramidele din Egipt pare că nu îi dă însă pace, iar, după ce îl visează a doua oară, merge la o țigancă vrăjitoare pentru a-i afla semnificația. Femeia îl asigură imediat că e de bun augur și trebuie negreșit să pornească la drum în căutarea ei. E atât de sigură de reușită, încât își asumă riscul de a nu fi plătită pentru serviciile ei și îi spune să îi aducă 10% din comoară.

“- Chiar dacă e numai dorința de a călători? Sau de a te căsători cu fata unui negustor de țesături?

– Sau să-ți cauți o comoară. Sufletul Luminii se hrănește cu fericirea oamenilor. Sau cu nefericirea, cu invidia, cu gelozia lor. Împlinirea Legendei Personale este singura îndatorire a oamenilor. Totul este un singur lucru. Și când tu vrei ceva cu adevărat, tot Universul conspiră la realizarea dorinței tale.”

Tânărul pleacă îngândurat, dar parcă nu prea convins. Cum să părăsească el cele 60 de oi pentru un vis? Pe când stătea el și medita la asta, apare un bătrânel care îl sfătuiește să facă același lucru, specificând că e un rege înțelept ce a ghidat mulți alții spre împlinirea Legendei Personale.

Vinde Santiago al nostru oile (mai puțin 6, pe care i le dă regelui – niciun pont nu e gratis) și pornește în călătoria vieții sale. Problema e că la scurt timp după aceea își pierde toți banii și e nevoit să o ia de la 0. Evident că nu-i mai arde la fel de mult de aventură și dorința de a-şi găsi comoara se clatină vizibil, întoarcerea la oi și la zona de confort fiind dintr-o dată atrăgătoare.

Dacă ar fi făcut-o, povestea noastră s-ar fi terminat aici și ai fi putut zice deschis că Alchimistul are un rezumat de toată jena. Da, adevărul este că are numai 200 și ceva de pagini, dar se întâmplă o mulțime de peripeții în decursul lor.

Revenind la subiect, omul decide până la urmă să nu renunțe la Piramide, deși se află la o distanță nemaipomenit de mare și deşertul poate fi periculos. Nimic nu îl clinteşte din hotărârea lui, și bine face că nu se lasă. Are șansa să cunoască lumea atât la propriu, cât și la figurat, să se cunoască pe el însuși și să facă cunoștință cu iubirea…

Era fata negustorului frumoasă, însă parcă îi lipsea ceva. Acum găsește acel ceva și bucuria pură capătă deodată un alt sens. Cine îl farmecă pe tânăr? Va renunța oare la Legenda lui Personală în numele dragostei? Care e deznodământul poveștii?

Doar ca idee, te informez că Alchimistul de Paulo Coelho are un rezumat mult mai complex de atât. Nici n-am ajuns la cea mai importantă parte, deoarece consider că trebuie să o citești cu ochii tăi ca să îi pătrunzi înțelesul. În schimb, îți mai dau câteva detalii legat de ceea ce am învățat eu.

“- Îmi câștig pâinea ghicind viitorul oamenilor, zise el. Cunosc știința bețișoarelor și știu cum să pătrund în acest spațiu unde totul e scris. Aici pot să citesc trecutul, să descopăr ce a fost uitat și să înțeleg semnele prezentului. Când mă consultă oamenii eu nu citesc viitorul; ghicesc viitorul. Pentru că viitorul îi aparține lui Dumnezeu și El îl arată numai în împrejurări deosebite. Și cum reușesc eu să ghicesc viitorul? Prin semnele prezentului. În prezent stă tot secretul; dacă dai atenție prezentului, poți să-l îmbunătățești. Și dacă îți îmbunătățești prezentul, tot ce se va întâmpla apoi va fi mai bine. Uită de viitor și trăiește în fiecare zi în învățăturile Legii și cu încrederea că Dumnezeu are grijă de copiii Lui. Fiecare poartă în sine veșnicia.”

În copilărie avem cele mai autentice vise, care ne-ar duce exact acolo unde ar trebui să ajungem, dar, din păcate, în majoritatea cazurilor îi dăm voie maturizării să le distrugă. Nu te-ai întrebat niciodată de ce ai încetat să crezi că orice e posibil? Credința poate muta până și munții din loc, iar acum nu mă refer neapărat la cea religioasă.

Iubirea îmbracă multiple forme și inima ne va fi întotdeauna cel mai bun sfătuitor. Ea ne îndeamnă în direcția corectă, doar că frica preia controlul și ne oprește în loc.

“- Și lucrul ăsta care se cheamă Iubire, continuă flăcăul, văzând că vântul aproape cedase rugăminților lui. Când iubești reușești să fii orice lucru al Creației. Când iubești nu-ți trebuie să înțelegi ce se petrece pentru că totul se petrece în noi și oamenii se pot transforma în vânt. Dacă vântul îi ajută, desigur.”

Plus că ne cramponăm enorm în trecut sau în viitor și uităm cu desăvârșire să trăim în prezent. Totul ar fi incredibil de ușor dacă am înceta să ne facem griji pentru ce a fost sau va urma și ne-am concentra atenția asupra a ceea ce ne înconjoară fix în acest moment.

Mă pasionează ideea de meditație, puterea propriei persoane și așa mai departe, motiv pentru care am citit nenumărate cărți de dezvoltare personală. Cu toate acestea, pot spune că o poveste oarecum banală despre un păstor ce își caută esența m-a învățat mai multe decât oricare dintre ele. De ce? Pentru că nu spune direct ce să faci și ce nu, ci ambalează lecțiile de viață într-o poveste ce la o primă vedere ai crede că e pentru copii. Cam ca și Micul prinț.

Așa că da, nu degeaba Paulo Coelho și Alchimistul lui umplu internetul cu citate motivaționale. Alchimistul este o carte ce se citește rapid, dar te lasă pe gânduri multă vreme după ce ai citit-o. Îți dă imboldul să găsești curajul pentru a căuta alchimistul din tine. Poate că e bine ascuns, dar cu siguranță există.

Ți-am spus pe scurt ce am înțeles eu din carte. Bineînțeles că sunt anumite amănunte pe care le păstrez pentru mine, la fel cum îți garantez că o vei face și tu odată ce o vei citi. Fiecare o interpretează în propriul mod. Chiar acest fapt o face atât de specială.

Și nu, nu afirm că e cea mai mare capodoperă scrisă vreodată. Pur și simplu îți recomand să achiziționezi Alchimistul la un preț accesibil de aici și să îți spui opinia în cunoștință de cauză. Este o carte ce merită citită.

Înainte de a da năvală pentru varianta mai comodă, îți mai spun doar atât: s-a dorit ecranizarea cărții Alchimistul sub formă de film cu mai mult de un deceniu în urmă, dar deocamdată nu s-a materializat. Oricum, clasicul roman e mai bun decât toate filmele, nu-i așa?

Dana Mierluț

Eu sunt Dana și am 23 de ani în buletin, dar vreo 12 dacă ne luăm după minte, voce și înfățișare. Detalii!
Legat de partea profesională, sunt absolventă a Facultății de Științe Economice din Oradea și actuală masterandă. Numerele ar putea fi viața mea, însă, din fericire, cărțile nu le dau voie. Sunt o visătoare incurabilă în timpul liber, ca să nu mai spun zăpăcită și prietenoasă. Dacă nu sunt plecată la vreun proiect de voluntariat sau internship/curs, cel mai probabil mă găsiți cu o carte în mână. Îmi place și să scriu, fie că e vorba de recenzii, de povești sau de orice îmi trece prin minte.

Este posibil să îți placă și

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *